Un proiect de

Gabriele Della Pepa + Andrea Elena Febres Medina + Caterina Ghio + Francesca Granzotto + Paola Rondi + Elena Stefani
@Density Design, Final Synthesis Design Studio, ianuarie 2020

PUNCTUL DE PORNIRE

Cum se răspândesc informațiile vizuale greșite și dezinformarea vizuală?

În secolul 21, există o cantitate imensă de programe disponibile pentru editarea imaginilor. Timpul, costul și îndemânarea nu mai reprezintă obstacole: oricine poate învăța cu ușurință cum să creeze imagini convingătoare.
În plus, în prezent, imaginile sunt strâns legate de informații. Articolele din ziar și postările din rețelele de socializare conțin imagini, pentru a atrage atenția cititorilor.
Din aceste motive, informarea greșită și dezinformarea vizuală pot fi răspândite în surse de știri online și rețele de socializare, mai des și mai convingător. Nu este neobișnuit să vezi conținut care a fost manipulat pentru a exploata credințele oamenilor sau pentru a le influența deciziile sau acțiunile.
Un exemplu care a cauzat mari daune sociale este controversatul episod al prezentării hărții uraganului Dorian de către Trump:

După ce a atras critici pentru că a avertizat inexact în weekend că Alabama ar putea fi lovită de uraganul Dorian - chiar și după ce meteorologii guvernamentali au contestat acest lucru - președintele Donald Trump a prezentat miercuri o hartă care părea să aibă o linie trasată pe ea în negru, făcând să pară că ar fi avut dreptate de la bun început. [...] Harta pe care a prezentat-o avea adăugat un element ce nu era prezent pe versiunea distribuită de Centrul Național pentru Uragane: părea a fi un semicerc desenat, atașat la „conul de incertitudine”, care arăta impactul potențial proiectat al uraganului - extinzând conul în Alabama. [...] Este împotriva legislației federale să se emită sau să se publice, cu bună știință, orice prognoze meteo contrafăcute, care reprezintă în mod fals o prognoză oficială emisă de entități guvernamentale, precum Serviciul Meteorologic Național și Centrul Național pentru Uragane.

Președintele Donald Trump, Casa Albă la Washington, 4 septembrie 2019. @Jonathan Ernst/Reuters.

Citiți întregul articol aici.

Imaginile manipulate pot denatura și influența opinia și memoria oamenilor. Chiar și atunci când există corecții care dezvăluie imaginile falsificate, de cele mai multe ori, falsurile sunt distribuite pe scară mai largă decât corecțiile și oamenii nu ajung să vadă adevăratul context.

Nuanțe ale decepției vizuale

Este posibil ca nu toate falsurile vizuale să fie create cu aceeași intenție, însă toate sunt la fel de dăunătoare. Și, deși mulți oameni cred că imaginile modificate în Photoshop constituie problema principală, există și metode de manipulare mai subtile.

Informarea greșită are loc atunci când informațiile false sunt distribuite fără să se cunoască adevărul. Dezinformarea este o informație falsă, creată și distribuită intenționat, cu scopul de a manipula oamenii. Termenul „fals” nu reflectă complexitatea vreuneia dintre ele. Pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie să analizăm trei tipuri de informare greșită și dezinformare:

Imagini cu explicații false — Imagini reale, dar înșelătoare, cu texte care descriu fals contextul, originea sau semnificația lor.

Imagini manipulate — Elementele principale sunt adevărate, dar unele detalii au fost adăugate sau șterse pentru a schimba semnificația imaginii.

Imagini decupate — Imagini care au fost decupate pentru a le schimba sensul original și contextul adevărat.

SUBIECTE PRINCIPALE

Cum percepem informațiile vizuale online?

De credem sau nu informațiile pe care le întâlnim online depinde, parțial, de perspectiva noastră. Pentru a economisi timp și efort, procesăm faptele pe baza indiciilor sociale. Lucruri precum reputația, așteptările, cine a distribuit o postare și numărul de aprecieri pe care le are, toate afectează modul în care judecăm informațiile.

Cine a publicat informațiile și unde le-a publicat, ambii sunt factori cheie care influențează dacă materialele pot fi de încredere. Oamenii tind să presupună, de exemplu, că organizațiile de știri sunt mai de încredere decât persoanele care distribuie lucruri pe social media. În plus, avem tendința să credem informațiile, dacă și alții le cred.

Teama de a pierde (FOMO) și așa-numitul „efect de turmă” pot determina oamenii să se gândească: „Dacă altora le place acest lucru, atunci ar trebui să-mi placă și mie”. Acest fapt poate duce la redistribuirea informațiilor de către oameni, fără a fi atenți despre ce este vorba sau dacă informațiile pot fi de încredere.

„Educația privind mijloacele digitale de informare” înseamnă a avea capacitatea de a identifica caracteristici ale informațiilor online, de exemplu cine le-a creat și de cine sunt distribuite, și de a folosi aceste cunoștințe pentru a decide dacă informațiile pot fi de încredere. Înțelegerea modului în care fotografiile și videoclipurile digitale pot fi editate este, de asemenea, un aspect al educației privind mijloacele digitale de informare.

Atitudinile noastre cu privire la diferite probleme joacă, de asemenea, un rol. Este mai probabil ca oamenii să creadă că informațiile sunt adevărate, dacă acestea confirmă ce cred deja, mai ales în contextul politicii sau problemelor curente.

CARE ESTE SCOPUL

Cum se pot reduce eventualele daune ale păcălelilor vizuale

Scopul principal al testului doublecheck este de a arăta oamenilor cât de dificil este să recunoaștem dacă o imagine este sau nu de încredere. În plus, acest proiect arată de ce fiecare imagine trebuie privită în funcție de conținut și context. Dacă oamenii nu acordă atenție la informațiile online, ar putea răspândi, fără să știe, informații greșite și dezinformare.

Cu toții jucăm un rol crucial în sistemul de informații vizuale. Ori de câte ori acceptăm pasiv informații - de exemplu prin distribuirea unei postări, a unei imagini sau a unui videoclip, fără a le verifica sau a le contesta - riscăm să transmitem conținut neadevărat sau înșelător.

Fiecare dintre noi are responsabilitatea de a verifica ce vede online. Jocul doublecheck (verifică de două ori) sugerează că investiția în educație este cea mai bună modalitate de a crește educația privind mijloacele de informare digitală și de a reduce daunele cauzate de informarea greșită și dezinformare.

Gamificarea, care folosește abordări de tip joc, pentru a încuraja oamenii să interacționeze cu probleme serioase, este utilizată aici pentru a transmite acest mesaj. Efectuând testul, oamenii își pot testa abilitățile și pot înțelege activ complexitatea subiectului.

INSTRUMENTARIU INIȚIAL

Instrumente utile pentru a face față farselor vizuale

Date

Informarea vizuală greșită și dezinformarea vizuală online s-au dezvoltat odată cu rețelele de socializare. În zilele noastre, mulți tineri și adulți folosesc deopotrivă aceste canale ca sursă unică de știri, contribuind astfel la răspândirea informării greșite și a dezinformării. În timpul primei faze a procesului de proiectare, am analizat care platforme sunt cele mai utilizate în diferite părți ale lumii. Dacă doriți să aflați mai multe despre cele mai influente rețele de socializare din întreaga lume, vizitați site-ul nostru:

Rețelele de socializare, în funcție de regiuni culturale

Este posibil ca informațiile vizuale despre politică sau probleme curente să declanșeze părtinire în ce privește confirmarea – ce se întâmplă când tindem să credem cu mai multă ușurință ceva, pentru că ne susține opinia. Când vine vorba de evenimente mari, globale, despre care cunosc mulți oameni, dezinformarea vizuală este din ce în ce mai răspândită. Pentru a înțelege mai bine acest lucru, consultați proiectul nostru de pre-vizualizări:

A vedea înseamnă a crede
Căutați pe Google și vedeți dacă puteți depista ce imagini false legate de evenimente din ultimii șase ani au fost demascate și de câte ori.

Întrebări frecvente și sfaturi

— Care este cel mai simplu instrument pentru verificarea sursei originale a unei imagini?
Instrumentul Reverse Image Search vă permite să utilizați o imagine pentru a găsi imagini asemănătoare sau similare și site-urile web unde pot fi găsite acestea. Puteți deschide toate linkurile posibile și puteți căuta sursa originală.

— Există un site unde pot găsi alte exemple de informare vizuală greșită și dezinformare vizuală?
Da, site-ul cel mai utilizat pentru acest proiect este Snopes.com, o publicație independentă și o resursă de verificare a faptelor.

— Unde pot afla detalii despre diversele tipuri de informare vizuală greșită și dezinformare vizuală?
Dacă doriți să aflați mai multe despre acest subiect, puteți citi „Știri false. Este complicat.” ("Fake news. It’s complicated."), de Claire Wardle. Acest articol reprezintă o detaliere a tipurilor de conținut fals, de ce este creat și cum este răspândit.

— Au existat studii despre capacitatea oamenilor de a recunoaște informarea vizuală greșită și dezinformarea vizuală?
Da, în special lucrarea scrisă de Cuihua Shen, Mona Kasra, Wenjing Pan Grace A. Bassett, Yining Malloch și James F O'Brien: „Imagini false: Efectele educației privind mijloacele de informare de tip sursă, intermediară și digitală asupra evaluării contextuale a credibilității imaginii online”. ("Fake images: The effects of source, intermediary, and digital media literacy on contextual assessment of image credibility online").

— Unde pot găsi sursele imaginilor utilizate în acest proiect?
Descărcați acest set de date pentru a obține o listă a articolelor din care am preluat imaginile.